Expoziție la Oradea: Centenarul Constituţiei României Mari (1923 – 2023)

Un exemplar original al Constituţiei de la 1923, din colecţia Muzeului Național Cotroceni (MNC), a ajuns la Oradea, acesta fiindu-i prezentat primarului Florin Birta de către directorul adjunct al muzeului, Sorin Mărgărit. Exemplarul are tipărit pe prima pagină semnăturile membrilor guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, alături de semnăturile preşedinţilor Adunării Deputaţilor şi Senatului şi cele ale raportorilor celor două Corpuri Legiuitoare.

Acesta va fi expus în cadrul expoziției „Centenarul Constituţiei României Mari (1923 – 2023), al cărei vernisaj va avea loc de Ziua Orașului (12 octombrie) fiind itinerată de Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din jud. Bihor, prin grija directorului executiv Angela Lupșea.

Exemplarul, legat în piele, şnuruit cu şnur tricolor, are imprimată cu auriu stema regală, încadrată într-un cerc decorat cu motive vegetale aurii. Expoziția va putea fi vizitată în Sala Mare a Primăriei Oradea, aflată la etajul 1, până pe 25 octombrie.

Centenarul Constituţiei României Mari (1923 – 2023)

Constituționalismul în România celebrează în anul 2023 un eveniment major: 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari. După Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri din 1918 se impunea cu necesitate elaborarea unei noi Constituții care să consfințească noile realități teritoriale și politice: introducerea votului universal și reforma agrară. Ca urmare, ca și Constituția din 1866, noua Constituție a reprezentat un pact între Rege și Parlament (Reprezentanța Națională).

Venirea la putere, în 1922, a Partidului Național Liberal, partid cu o bogată experiență în activitatea de guvernare, reprezenta pentru România Mare o perioadă de stabilitate. Ion I. C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, beneficiind de încrederea regelui Ferdinand I, al cărui sfătuitor era, a luat hotărârea de a dizolva Parlamentul și prin decretul de convocare a Corpurilor Legiuitoare, a declarat constituante noile adunări alese. În urma unor dezbateri aprinse, pe marginea proiectului de Constituție, la 26 martie 1923, Adunarea Deputaților a votat Constituția cu 247 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri. La data de 27 martie 1923, Constituția a fost votată și de către Senat, cu 137 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. După votul din Parlament, noua Constituție a fost promulgată prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial nr. 282, la 29 martie 1923.

În cadrul expoziţiei organizate de MNC, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I sunt prezentate următoarele aspecte:

• Alegerea Adunărilor Naţionale Constituante conform Decretului Regal, a căror misiune principală era de a elabora şi adopta Constituţia României Mari;
• Mesajul Regelui Ferdinand I la deschiderea Adunărilor Naţionale Constituante – 28 noiembrie 1922
• Comisiile Constituţionale desemnate pentru a elabora proiectul noii Constituţii – aspect din activitatea lor (aprilie 1922 – ianuarie 1923);
• Proiectul de Constituţie dezbătut pe articole în secţiunile senatului (ianuarie – februarie 1923);
• Opinii al Partidului Naţional Român cu privire la adoptarea noii Constituţii;
• Opinia Partidului Ţărănesc cu privire la adoptarea noii Constituţii;
• Dezbaterea Proiectului Constituţiei în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante – punctul de vedere al PNL;
• Dezbaterea Proiectului Constituţiei – intervenţii din partea reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române; naturalizarea străinilor; discuţii finale (13 – 25 martie 1923);
• Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie în cadrul Comitetului Delagaţilor de Secţiuni din Adunarea Deputaţilor – 31 ianuarie – 1 martie 1923;
• Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie – interbvenţii ale reprezentanţilor guvernului liberal şi ai opoziţiei.
• Depunerea Proiectului de Constituţie de către raportorul Senatului – C.G. Dissescu şi raportorul Adunării Deputaţilor – N.D. Chirculescu, în vederea dezbaterii Adunărilor Naţionale Constituante;
• Votarea, promulgarea şi publicarea Constituţiei de la 1923;
• Memorii ale asociaţiilor de femei privind acordarea de drepturi civile şi politice femeilor;
• Sancţionarea de către Regele Ferdinand a Constituţiei votată şi adoptată în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante, 28 martie 1923;

Constituţia României Mari, deşi avea anumite limite, a condus la afirmarea şi consolidarea unui regim democratic-parlamentar, care a dat posibilitatea statului naţional unitar român să evolueze pe calea progresului social. Pe baza noii Constituţii, care a jucat rolul de instrument politico-juridic timp de un deceniu şi jumătate, România a făcut parte dintre statele europene cu un sistem politic de lungă tradiţie democratică.